Leacuri

Mergand intr-o excursie in Muntii Vrancei si o batrana auzind de suferinta mea mi-a recomandat sa citesc o carte despre
medicina traditionala romaneasca si anume “Leacuri si remedii pentru boale”.Am luat acea carte veche cu paginile ingalbenite
de vreme, am copiat-o cuvant cu cuvant si asa am luat la cunostinta despre efectele benefice ale fitoterapiei.
La inceput nici eu nu am crezut, dar cuvintele acelei batrane mi-au ramas intiparite in memorie si acum:”Incearca maica si cu
aceste leacuri, pentru ca nu ai nimic de pierdut”. Si am ascultat sfatul batranei, am citit cartea de zeci de ori, am inceput sa adun
plantele indicate acolo, sa fac combinatii si sa le folosesc.La un momet dat rezultatele au inceput sa apara, in sensul ca,
inlaturand unguentele de care eram dependent, am
reusit sa rezist numai cu tratamentul naturist si fara regim alimentar.Astfel a aparut ceaiul Deniplant.
In urma acestui tratament empiric cum l-am numit eu atunci, am observat ca leziunile psoriazice nu se mai formau, crustele
deveneau mai subtiti, se scuturau mult mai usor si la un moment dat pe anumite portiuni chiar nu se mai formau. Acesta a fost
primul semn, acea speranta pe care am capatat-o si care mi-a spus ca odata si odata ma voi vindeca.
Nu pot spune ca din acel moment totul a fost foarte bine si totul a mers cum mi-s fi dorit, deoarece tratamentul era o continua
cercetare, o continua experienta. Au fost si momente cand organismul nu a mai raspuns asa cum am dorit eu, cand leziunile au
reaparut, insa nu cu aceeasi intensitate. Atunci nu realizam ce se intampla, pentru ca era acea cercetare pe propria-mi piele, cu
metode rudimentare. Eu modificam formula permanent, pe masura ce dobandeam noi cunostinte despre plante, crezand si
dorind sa imbunatatesc tratamentul, sa mearga mai repede. Asa am constatat ca ori cate modificari as fi facut, chiar daca as fi
dublat, triplat concentratia plantelor, boala nu se vindeca mai repede. Organismul reactiona dupa legile stiute numai de el.
La inceput am facut un extract alcoolic si un decoct pe care le-am combinat. Dar sa consumi o fiertura de plante care nu avea
un gust chiar placut, zi de zi, luna de luna, nu era tocmai ce imi doream. Chiar daca vazusem ca pielea se vindeca singura, fara
alte unguente, fara regim alimentar, tot mai eram tentat sa dau cu unguente, sa scap mai repede, pentru ca ma saturasem de
atatea plante. Asa am constatat ca ma pacaleam singur. Acolo unde mai foloseam fluocinolon sau alt unguent, leziunile
dispareau rapid, insa tot atat de repede reapareau. Acolo unde nu foloseam nimic, leziunile dispareau mai incet, dar nu mai
reapareau.
Cum am precizat, la inceput am folosit acea combinatie dintre extractul alcoolic si decoctul. Ulterior am constatat ca
introducand toate plantele direc in decoct, rezultatele erau mult mai bune, insa gustul rau al plantelor era din ce in ce mai greu de
suportat. Atunci mi-am zis ca trebuie sa fac ceva cu tratamentul sa fie mai bun la gust sa-l suport mai usor, sa nu devina chiar el
un factor de stres. Asa mi-a venit ideea sa introduc lamaia in tratament. Introducand lamaia in decoct, am obtinut o bautura
racoritoare placuta la gust. Nu am fost de acord cu introducerea de arome mai mult sau mai putin naturale, pentru a-i corecta
gustul, cum se practica la unele ceaiuri.